Noua monedă politică forte a Rusiei: randament de 3 ori gazul - îngrășămintele chimice. Europa e la un pas de dependență

Sorin Andone Data publicării: Data actualizării:
Ingrasaminte chimice
Foto: Profimedia

Europa înlocuiește dependența de gazul rusesc cu o altă dependență, care încorporează gaz de trei ori mai valoros - îngrăşămintele pentru agricultură, produs esenţial pentru producţia alimentară. Rusia folosește acum produsul finit ca monedă politică. În acest timp, SUA au scăzut taxele pentru importurile de îngășăminte rusești. Industria de îngrășăminte a României a devenit în ani inexistentă. Din 13 combinate chimice, mai produce doar unul, la capacitate de 50%.

Îngrăşămintele pe bază de azot, care sunt importante pentru creşterea plantelor, sunt produse pe bază de gaze naturale şi Rusia exportată cantităţi din ce în ce mai mari în Europa, înlocuind o parte din gazele sale naturale care acum sunt interzise în UE, spune Svein Tore Holsether, director general Yara International, citat de Financial Times.

„Îngrăşămintele sunt noile gaze. Este paradoxal că obiectivul este reducerea dependenţei Europei de Rusia şi acum intrăm pe nesimţite într-o situaţie în care transferăm Rusiei puterea asupra unui produs esenţial pentru producţia alimentară", spune Holsether. Potrivit Eurostat, în perioada iunie 2022-iunie 2023, UE a importat de două ori mai multă uree, un îngrăşământ frecvent utilizat, din Rusia decât în precedentele 12 luni. În sezonul curent, care se va încheia în luna iunie 2024, importurile din Rusia sunt mai mici dar totuşi peste media istorică şi sunt responsabile pentru o treime din importurile totale de uree în blocul comunitar.

Îngrășămintele azotoase reprezintă valorificare superioară a gazului la randament de 1:3. Astfel, exportul de îngrășăminte de către ruși reprezintă o triplare a valorii gazului necesar pentru fabricarea lor, pentru că gazul, prin cracare, reprezintă materia primă în fertilizatori. Valorile de multiplicare a gazului sunt 1:1, dacă este vândut ca atare pentru încălzire, 1:2, dacă etse folosit pentur generarea de electricitate și 1:3 dacă este folosit la producția de îngrășăminte.

România mai produce îngrășăminte cu 50% din Azomureș

Rata de valorificare poate crește și mai mult la producția de medicamente, dar acolo se folosesc și alte materii prime, în afară de gaz. De precizat, România era aproape auto-suficientă în privința asigurării cu fertilizatori având, până după Revoluție, 13 combinate chimice. S-au închis, rând pe rând, toate, acum mai rămânând în funcțiune doar Azomureș, dar și aceasta nu produce decât la 50% din capacitate.

Marile probleme din industria chimică sunt asigurarea fluxurilor de gaze pe termen lung la preț predictibil și obținerea autorizațiilor de mediu, pentru că un astfel de fabrică este, prin natura ei, poluantă.

Prețul îngrășămintelor a explodat. Azotul, monedă politică

Preţul îngrăşămintelor a explodat după invazia rusească din Ucraina, iar sancţiunile impuse Rusiei au limitat cantităţile de gaze naturale disponibile, materia primă din care sunt produse îngrăşămintele pe bază de azot. Asta îi afectează financiar pe fermierii europeni, în timp ce fermierii din alte părţi, în special din Africa, au încetat pur şi simplu să mai folosească îngrăşăminte, reducând randamentele şi agravând o criză financiară mondială.

Industria europeană a îngrăşămintelor se confruntă în continuare cu probleme pe măsură de importurile din Rusia ocupă o felie din ce în ce mai mare din piaţă, spune Holsether. Potrivit acestuia, producătorii ruşi de îngrăşăminte profită de pe urma unor costuri mai mici cu energia, şi în plus nu trebuie să respecte atât de multe constrângeri în ceea ce priveşte protecţia mediului şi deci pot să emită mai multe gaze cu efect de seră.

Rusia ar putea să îşi utilizeze poziţia dominantă de pe piaţa îngrăşămintelor în scopuri politice, la fel cum a făcut Moscova cu livrările de energie, avertizează Holsether. „Atunci când produci un produs care este atât de important în producţia de hrană, asta este un instrument puternic. Şi, din nou, cred că ar fi naiv să credem că, la un anumit moment, asta nu va fi utilizat în scopuri politice", a mai spus directorul general de la Yara International.

SUA au redus taxele pentru importul de îngășăminte din Rusia

Pe de altă parte, americanii nu au o problemă cu îngrășămintele rusești, ba chiar și le doresc foarte mult, dovadă că au redus taxele pentru importul lor, în ianuarie. Departamentul de Comerț al SUA a redus taxele vamale compensatorii la îngrășămintele fosfatice din Rusia, potrivit serviciului de presă al agenției americane. Măsura a intrat în vigoare pe 29 ianuarie, îngrășămintele rusești devenind astfel mai competitive la exportul pe piața americană.

Departamentul de Comerț al SUA a introdus taxe compensatorii asupra fosfaților rusești deoarece americanii au considerat că rușii primesc subvenții la producție care ar oferi avantaje de preț la export acestora. Taxele compensatorii la importurile americane de îngrășăminte cu fosfați din Rusia au fost introduse în primăvara anului 2021, după o anchetă a Curții de Comerț Internațional (CIT) a SUA, inițiată la cererea celui mai mare producător de fosfați din țară, Mosaic. Taxa pentru PhosAgro a fost de 9,19%, pentru EuroChem – 47,05%, pentru alți producători ruși – 17,2%. În toamna anului 2023, Departamentul de Comerț al SUA a crescut taxa pentru PhosAgro la 28,5%.
 
Producătorii ruși au contestat decizia în instanțele din SUA și, ca urmare, Departamentul Comerțului a ajustat calculul final al vânzărilor totale la cifrele corespunzătoare, a explicat calculul și a eliminat din calculul tarifar TVA-ul. La 19 ianuarie 2024, CIT a emis decizia finală în dosarul Mosaic. Noile taxe compensatorii pentru producătorii ruși de îngrășăminte au fost reduse și sunt acum de 14,3% pentru PhosAgro, 23,77% pentru EuroChem și 16,3% pentru alți exportatori. Rusia este unul dintrei cei mai mari producător de îngrășăminte din lume. La baza producției de îngrășăminte stă gazul iar Rusia este cel mai mare producător mondial de gaz.